Transalpina, denumita si “Drumul Regelui” face legatura intre Transilvania si Oltenia. Aflata la peste 2.000 de metri altitudine, Transalpina este cel mai înalt drum din România care poate fi traversat cu maşina, având punctul cel mai înalt în Pasul Urdele (la 2.145 m).
Desi mai inalta decat Transfagarsanul este mai putin cunoscuta decat acesta pentru ca pana in 2009 nu a fost niciodata asfaltat chiar daca figura ca si drum national pe toate hartile, fie ele tiparite sau GPS.
In 2009 a inceput asfaltarea si modernizarea acestui drum pe o distanţă de 148 de kilometri, între Sebeş, judeţul Alba si Bengesti judeţul Gorj. In 2012 pe mai mult de 99% din traseul Transalpinei primul strat de asfalt a fost asternut. Se preconiza ca intreaga Transalpina va fi asfaltata si modernizata pana la finele anului 2012 insa lucrarile au fost oprite pentru ca firma constructoare a intrat in insolventa si este in proces cu Statul Roman.
Începuturile acestui drum sunt neclare. Unele surse susţin că a fost construit prima dată de legiunile romane în timpul războaielor cu dacii, motiv pentru care pe hărţile de istorie este trecut sub denumirea de “coridorul IV strategic roman”.
Există şi o legendă locală, care spune că, la sfârşitul secolului XVIII începutul secolului XIX, fiecare familie de localnici a participat la construirea unei porţiuni din acest drum, în funcţie de posibilităţile fizice şi financiare ale sale. Potrivit altor surse, şoseaua a fost construită şi pietruită de germani în timpul primului razboi mondial , din raţiuni militare, însă a fost foarte puţin folosită. Transalpina
 a fost reconstruită în perioada interbelică şi dată în folosinţă în 1938, când a fost inaugurată de regele Carol al II-lea. Drumul a mai fost reabilitat în timpul celui de-al doilea razboi mondial, când germanii aveau nevoie de această cale de acces din motive militare. De atunci Transalpina a fost foarte puţin întreţinuta fiind accesibila doar masinilor  de teren.
Traseul era folosit din timpuri  stravechi de catre pastorii din Marginimea Sibiului care isi treceau turmele in Oltenia, fiind nu mai mult decat o cararuie prapastioasa pentru cai, numita sugestiv “Poteca Dracului”.
Inaugurarea Transalpinei s-a facut in primele zile ale anului 1938 de catre regele Carol al II-lea la Poiana Sibiului. La acea vreme, drumul era considerat o mare realizare tehnica, cu rol economic, strategic si militar, cu atat mai mult cu cat oamenilor le era proaspata in minte perioada  in care li se impusese religia catolica si cand unele familii au plecat pe acest drum pentru a-si pastra traditia. Conform memoriilor localnicilor, circa 200 de localnici din Jina, aflat acum in judetul Sibiu, insotiti de preotul satului, au luat drumul bejaniei, traversand muntii pe “Poteca Dracului” si stabilindu-se in localitat iprecum Corbii de Piatra, Novaci sau Vaideeni. Asa se explica si faptul ca locuitorii din Marginimea Sibiului si cei din localitatile Novaci, Vaideeni si Babeni, aflate dincolo de munti, in judetul Valcea, au aceleasi costume nationale, aceleasi traditii si aceeasi ocupatie: pastoritul, fiind cunoscuti sub numele de “ungureni”.

Transalpina, Drumul Regelui, porneste  din Jina de unde coboara pe o distanta de 7 km pana la Sugag. De aici incepe urcusul. Dupa cativa kilometri se ajunge la barajul Tau si apoi la barajul Oasa. Transalpina continua traversand in partea stanga Barajul Oasa mergand apoi pana la Obarsia Lotrului.
Tot de la barajul Oasa, in dreapta, se poate lua spre colonia de la “Fetita”, unde s-a construit o manastire. De acolo, urcand spre Sureanu, se trece prin “Luncile Prigoanei”, un loc de trista amintire pentru localnici, deoarece aici erau pedepsiti cei ce vroiau sa plece in bejenie, si se ajunge la Cabana si Iezerul Sureanu, magnific descris de Lucian Blaga, in scrierea “Hronicul si cantecul varstelor”. Vechea cabana Oasa este acoperita acum de apele lacului de la barajul cu acelasi nume, ca de altfel si celebrul “brad stramb” al lui Mihail Sadoveanu.

De la Obarsia Lotrului, aflata intr-o vale cu o deschidere foarte frumoasa, sunt mai multe posibilitati: se  poate merge in stanga spre Brezoi ce se afla la circa 60 km, trecand pe langa Lacul Vidra si apoi prin statiunea Voineasa, sau in dreapta spre Petrosani, cale de 35 de km. Pentru a continua insa Drumul Regelui, Transalpina DN 67C, trebuie mers inainte spre Novaci. De fapt, de abia acum incepe cea mai spectaculoasa parte a Drumului Regal, drumul prin zona alpina, adevarata Transalpina. Serpentinele se insiruie una dupa alta, ducandu-ne in locuri tot mai inalte: Stefanu, Carbunele, Muntinu, Urdele. Dintr-o data muntele  dispare, iar in fata se intinde platoul de langa Varful Carbunele si Iezerul Muntinu de unde se coboara in Caldarea Urdele, pentru ca mai apoi sa se urce in Pasul Urdele, punctul cel mai inalt al Transalpinei 2145 m. Drunul coboara pe langa Varful Papusa in Statiunea Ranca si apoi la Novaci unde ia sfarsit Transalpina.

In 1938, la inaugurarea Transalpinei, Carol al II-lea si suita sa au parcurs traseul Novaci – Salistea in opt ore. In zilele noastre Transalpina este parcursa intr-un timp de aproximativ 3 – 4 ore in functie de trafic si de opririle calatorului.

Linia violet reprezinta traseul original al Transalpinei, asa cum a fost ea inaugurata de Regele Carol al -II-lea in 1938 de la Novaci (Gorj) la Saliste (Sibiu). Linia violet intrerupta reprezinta un traseu de legatura cu Transalpina de la Sebes la Sugag. Linia violet dubla dintre Oarsia Lotrului si Statiunea Ranca reprezinta zona cea mai frumoasa din Transalpina, “ADEVARATA TRANSALPINA” cum le place celor care au fost in zona sa o numeasca. Aceasta este zona care face Transalpina inedita, drumul serpuind pe crestele muntilor  aproape 30 de Km la 2000 m altitudine.
Aceasta zona a fost asfaltata dar inca se mai lucreaza la montarea parapetilor in anumite zone. Din aceste motive acest tronson, cel mai frumos din Transalpina, aflat intre Ranca si Obarsia Lotrului este circulabil cu restrictii de viteza de 30 km/h si de tonaj (<7,5 tone) incepand cu 29 Mai 2017 si va fi inchis oficial odata cu venirea anotimpului rece, probabil noiembrie 2017. In anotimpul rece acest tronson din Transalpina este impracticabil datorita zapezii care blocheaza drumul. Asadar, iarna accesul la partiile domeniului schiabil “Transalpina Ski Resort” se face din Valea Oltului pe ruta Brezoi-Voineasa.

Traseul Transalpinei are o lungime de:
– 141 km de la Novaci la Saliste, respectiv 155 km de la Bengesti (locul unde se desprinde traseul Transalpinei din DN67 Tg.Jiu – Rm.Valcea) la Saliste (intersectia cu DN1 Sibiu – Sebes),
– 137 km de la Novaci la Sebes, respectiv 148 km de la Bengesti la Sebes (DN67C) pentru cei care aleg aceasta ruta.
Transalpina se parcurge in 3 ore – fara trafic si fara pauze / 4 ore cu trafic / 5 ore cu trafic si pauze

Traseul spre Transalpina din Bucuresti dureaza 4 ore (Bucuresti – Ranca) si are urmatoarea ruta: Bucuresti – Pitesti – Valcea – Baile Govora – Bunesti – Costesti – Horezu – Slatioara – Milostea – Polovragi – Baia de Fier – Cernadie – Novaci – Ranca

Din cauza zapezii, pe timpul sezonului rece, Transalpina este impracticabila intre Ranca si Obarsia Lotrului precum si intre Obarsia Lotrului si Lacul Oasa. Aceste tronsoane din traseul Transalpinei nu sunt deszapezite iarna de catre autoritati.

DOMENIUL SCHIABIL VOINEASA – VIDRA – TRANSALPINA

In septembrie 2011 a inceput constructia noului domeniu schiabil VIDRA – TRANSALPINA, domeniu ce se doreste a fi unul dintre cele mai mari si frumoase din tara, in proiect fiind peste 80 de km de partii ce ajung pana la 2100 m altitudine majoritatea in goluri alpine. In martie 2012 a fost inaugurata prima partie de ski, Partia de ski Mioarele, iar in 22 decembrie 2012 s-a deschis oficial acest domeniu schiabil. Pe timpul iernii la Vidra se poate ajunge la ski  dinspre Valea Oltului pe DN7A (Brezoi – Malaia – Voineasa – Vidra- Obarsia Lotrului – vezi harta domenii ski Transalpina sau harta Google cu partiile Transalpina Ski Resort). Portiunile din Transalpina: Obarsia Lotrului – Ranca precum si Obarsia Lotrului – Lacul Oasa nu sunt deszapezite iarna. Asadar de la Sebes sau Saliste nu se poate ajunge la partiile Vidra-Transalpina pe traseul Transalpinei: Sebes (Saliste) – Sugag – Lacul Tau – Lacul Oasa – Pasul Tartarau – Obarsia Lotrului – Vidra. In conditii de vreme nu foarte rea se poate ajunge si dinspre Petrosani, dar inainte de a aborda aceasta ruta este recomandat sa sunati la CNADNR pentru a afla daca drumul este deszapezit. De la Sibiu la partia de schi Mioarele, cum mai este numita partia  deja inaugurata din domeniul schiabil Transalpina Ski Resort, sunt 140 km (3 ore), iar de la Valcea la partie 110 km (2.5 ore). Intre Brezoi si Domeniul Schiabil Transalpina drumul este asfaltat si bun in mare parte, mai putin potiunea dintre Voineasa si Lacul Vidra (24 km ) unde asfaltul mai are denivelari si gropi mici pe alocuri.
 Cum se poate ajunge din stațiunea Băile Govora pe Transalpina. Urmăriți harta de mai jos:
0Shares
 
Skip to content