Muzeul reprezintă o împletire a mii și mii de fire ale culturii trecute cu cele prezente. După primul război mondial a existat un mic muzeu școlar al școlii de băieți din Drăgășani. În anul 1952, preotul Dumitru Bălașa și Alexandru Lița au început organizarea unei colecții muzeistice. În 1974 s-a amenajat actualul muzeu cu un specific viticol, piesele colectate fiind expuse în trei secții: secția viticolă, secția artă și secția arheologie

Cladirea a fost construita inainte de anul 1920 de catre Dumitru C. Popescu, un prosper comerciant al urbei, in stilul arhitectonic neo-romanesc, stil dominant in arhitectura romaneasca a inceputului de secol XX. De-a lungul anilor, cladirea a servit ca sediu pentru mai multe institutii. La inceput spatiu comercial, mai tarziu post local de militie, iar din anul 1974 a fost transformat in muzeu al Viei si Vinului. A fost deschis vizitatorilor abia la data de 30 aprilie 1983, director al Muzeului Judeţean Valcea fiind istoricul Sergiu Purece (1981-1992).

Muzeul cuprinde o bogata colectie de instalatii traditionale pentru prelucrarea strugurilor, dar si dovezi ale practicarii viticulturii si ale continuitatii acestei indeletniciri pe aceste meleaguri. In vitrinele muzeului pot fi observate rezultatele concursurilor internationale de vinuri de peste hotare. Sunt expuse medaliile castigate la concursul desfasurat la Bordeaux (1898) si la Expozitia Mondiala de la Paris (1900), unde vinurile de Dragasani au obtinut recunoasterea internationala, odata cu primirea Diplomei de Onoare si a medaliei de aur. Aici se regasesc vechi rasaduri de vita-de-vie cum ar fi Braghina, Gordan sau Crâmpoşia. Vinurile albe sunt si ele reprezentate prin soiurile Sauvignon, Tamaioasa, Crâmpoşie, Riesling Pinot Gris, Feteasca Alba, Feteasca Regala, dar si mostre din vinurile rosii: Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Merlot, Burgund Mare si Novac.

Inceputurile sunt legate de “existenta primelor plantatii realizate de geto-daci”. Plaiurile cele mai favorabile care au condus la dobandirea unui mare prestigiu sunt situate mai ales pe malul drept al Oltului, in fata orasului Dragasani, castru si asezare romana in secolul II-III.

Numeroase documente de pe vremea lui Mircea cel Batran (1386-1418), Vlad Dracul (1346-1447), Vlad Calugaru (1481-1495), Radu cel Mare (1495-1508) etc. Arata ca toata istoria acestei zona este marcata de cultura vitei de vie si a producerii vinurilor.

Unii calatori straini, vizitand Principatele romane, impresionati de podgoriile si vinurile de aici, au lasat aprecieri elogioase. Cu privire la acestea. Neugebauer, in cartea sa “Beschreibung der Moldau und Walachei”-Breslau 1854, mentioneaza ca printre localitatile mai cunoscute in productia vinicola un loc important ocupa Cotnari, Odobesti si Dragasani.

Vinurile de Dragasani s-au bucurat de inalte aprecieri si cu prilejul unor expozitii si concursuri de vinuri organizate in tara sau strainatate. Un succes remarcabil au obtinut la Expozitia Internationala din 1887. J. Roi Chevier, in cartea sa “Ampélographie” (Paris, 1903), subliniaza ca “vinul de Cramposie din Dragasani a fost incercat pentru sampanizare la Stuttgart de catre N. Benger, dand cele mai fericite rezultate”.

Ca si alte podgorii, Dragasanii a trecut prin perioade critice. Cea mai dezastuoasa a fost cea datorata atacului filoxerei, care la Dragasani a fost semnalata in anul 1890, mai tarziu decat in alte podgorii ale tarii. Trecerea de la viticultura prefiloxerica la cea postfiloxerica a necesitat mari eforturi si schimbarea tehnologiei de infiintare si de cultura a vitei de vie.
Podgoriile Drăgăşani şi Sâmbureşti.

Sunt amplasate pe cele două maluri ale Oltului, prima în dreapta Oltului, iar cealaltă în stânga. Podgoria Drăgăşani este una din cele mai vestite podgorii, unde vechimea culturii viţei de vie „se-mpleteşte cu începuturile de istorie nescrisă a noroadelor”.

Se întinde pe aproape 60 de km de la Ariceşti până la Ioneşti, cuprinzând o suprafaţă de apoximativ 10.000 ha., amplasată pe terase si coline de o altitudine de 200-460 metrii.

Dintre centrele viticole mai importante evidenţiem pe cele de la Mitrofani, Prundeni, Zăvideni, Orleşti, Scundu, Ioneşti, Zlătărei, Stefăneşti, Lungeşti, Suţeşti, Creţeni, Goşoieni, Amărăşti, Fumureni, Uşurei si bineînţeles Drăgăşani.

Merită citate si câteva unităţi delimitate natural ca: Dealul Oltului, Colina, Dobruşa, consacrate producerii vinurilor cu denumire de origine.

Sortimentul vechi al podgoriei era compus din: Braghină, Crimpoşie şi Gordan. În prezent s-a extins foarte mult Galbena de Ardeal (Feteasca regală).

Soiurile Riesling italian si Pinot gris produc struguri din care se obţin vinuri albe de calitate superioară, foarte fine.

Podgoria Drăgăşani produce şi vinuri aromate de înaltă marcă prin cultivarea soiurilor Tămîioasă albă de Drăgăşani, Muscat Ottonel şi Sauvignon. Vinurile roşii sunt mai puţin reprezentate, unele încercări făcându-se cu Cabernet Sauvignon şi Pinot noir.

Podgoria Sâmbureşti, cu o suprafaţă de aproapte 2000 ha. a fost până nu de mult inclusă în cea a Drăgăşanilor. Este renumită ca producătoare de vinuri roşii de înaltă calitate.

Sortimentul de bază este format din Pinot noir din care se obţine un vin roşu, catifelat şi Cabernet Sauvignon, ce produce vinuri extractive, dure la gust, când sunt tinere, şi pline de nerv după o maturare de 2-3 ani. Menţionăm de asemenea cultura soiului autohton Negru vârtos ca şi tendinţele de extindere a Merlotului.

În microclimatul acesto podgorii, soiurile pentru strugurii de masă sunt puţin favorizate, de aceea ele nu se cultivă pe suprafeţe însemnate.

Podgoria Drăgăşani se remarcă şi prin „Tulburelul de Drăgăşani” ca şi prin „Pelinul de mai”.

 

Vinurile de Dragasani si istoria lor

Podgoria Dragasani a fost denumita “podgoria voievodala a Banilor Olteniei”. I.C.Teodorescu, intr-un articol publicat in “Romania viticola” nr. 9 din septembrie 1943 ii gaseste inceputurile legate de “existenta primelor plantatii realizate de geto-daci”. Plaiurile cele mai favorabile care au condus la dobandirea unui mare prestigiu sunt situate mai ales pe malul drept al Oltului, in fata orasului Dragasani, castru si asezare romana in secolul II-III. Numeroase documente de pe vremea lui Mircea cel Batran (1386-1418), Vlad Dracul (1346-1447), Vlad Calugaru (1481-1495), Radu cel Mare (1495-1508) etc. Arata ca toata istoria acestei zona este marcata de cultura vitei de vie si a producerii vinurilor.

Unii calatori straini, vizitand Principatele romane, impresionati de podgoriile si vinurile de aici, au lasat aprecieri elogioase. Cu privire la acestea. Neugebauer, in cartea sa “Beschreibung der Moldau und Walachei”-Breslau 1854, mentioneaza ca printre localitatile mai cunoscute in productia vinicola un loc important ocupa Cotnari, Odobesti si Dragasani.

Vinurile de Dragasani s-au bucurat de inalte aprecieri si cu prilejul unor expozitii si concursuri de vinuri organizate in tara sau strainatate. Un succes remarcabil au obtinut la Expozitia Internationala din 1887. J. Roi Chevier, in cartea sa “Ampélographie” (Paris, 1903), subliniaza ca “vinul de Cramposie din Dragasani a fost incercat pentru sampanizare la Stuttgart de catre N. Benger, dand cele mai fericite rezultate”.

Ca si alte podgorii, Dragasanii a trecut prin perioade critice. Cea mai dezastuoasa a fost cea datorata atacului filoxerei, care la Dragasani a fost semnalata in anul 1890, mai tarziu decat in alte podgorii ale tarii. Trecerea de la viticultura prefiloxerica la cea postfiloxerica a necesitat mari eforturi si schimbarea tehnologiei de infiintare si de cultura a vitei de vie.

Case de vinuri în Drăgășani

Avincis, cea mai noua crama din Romania, a fost inaugurata in luna iunie 2011. Crama, opera arhitectului Alexandru Beldiman si conacul boieresc in stil neoromanesc, datand din 1904 si restaurat in intregime de acelasi architect, sunt situate pe Dealul Dobrusa, pe malul stang al Oltului, chiar deasupra orasului Dragasani. Podgoria se intinde pe aproximativ 30 de hectare, pe rod fiind in prezent doar cateva hectare. Proprietarii, nume de referinta in domeniul avocaturii, Irinel si Valeriu Stoica, isi doresc ca podgoria sa se intinda pe 50 de hectare, obiectivul principal fiind producerea unor vinuri premium. In prezent la Avincis, sunt plantate soiuri ca: Sauvignon Blanc, Cramposie , Muscat Ottonel, Feteasca Regala, Tamaioasa Romaneasca, Pinot Gris, Negru de Dragasani, Cabernet Sauvignon, Merlot si Pinot Noir. Primele vinuri imbuteliate la Avincis, sunt vinuri tinere, din recolta 2010 – Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel si Cramposie Selectionata.

Website oficial: www.avincis.ro

Casa de vinuri Iordache duce tradiția viticulturii drăgășenene de peste 200 de ani.
Vinurile produse de familia Iordache fac deliciul meselor copioase.
Faima casei de vinuri Iordache a fost reînviată de Gheorghe Iordache, care produce vinuri cu măiestria unui podgorean drăgășenean.

Soiurile produse și îmbuteliate la Casa de Vinuri Iordache:
– Crâmpoșia selecționată
– Feteasca Regală
– Sauvignon Blanc
– Pinot Gris
– Tamâioasă Românească
– Merlot
– Cabernet Sauvignon

Agricola Stirbey a luat nastere in urma restituirii mostenirii Domeniilor Stirbey catre baroana Ileana Kripp. Impreuna cu sotul ei, a renovat viile si redotat crama cu tehnologia moderna, cu scopul de a oferi clientilor vinuri de inalta calitate din Domeniile Stirbey. In 2003 a fost renovata crama, scopul acestei investitii fiind crearea conditiilor necesare pentru o vinificatie moderna. Astazi, Domeniile Stirbey se compun din urmatoarele vii: Via Stirbey, Via Bibescu, Via Bengescu, Via Tiberie /sud, Via Tiberie / nord, Via Rozopol. Ponderea principala este detinuta soiurile autohtone: Cramposie Selectionata, Feteasca Regala, Tamaioasa Romaneasca, insa se cultiva si soiuri internationale: Cabernet Sauvignon si Sauvignon Blanc.

Website oficial: www.stirbey.com

Program de vizitare Muzeul viei si vinului Drăgășani:

  • aprilie-octombrie: zilnic 10:00 – 18:00
  • noiembrie-martie: zilnic 09:00 – 17:00

Telefon: +4 0250 738 121; +4 0350 401 898

Coordonate GPS: 44.660967, 24.260421

Distanța de la Băile Govora la Drăgășani: 54 km pe DN64

0Shares

Skip to content