In zona parcului au fost construite, inca de la inceputul existentei statiunii cele mai importante cladiri: “Stabilimentul Bailor” (cel vechi si cel nou), cele 3 hoteluri ale Statului, „Cladirea Administratiei”, „Hotelul Palace” si „Cinematograful”. Tot aici au fost amplasate monumentele ridicate in memoria personalitatilor marcante care au contribuit la infiintarea si dezvoltarea statiunii balneare Govora: bustul lui „I.C. Bratianu”,   bustul   doctorului   „Nicolae   Popescu-Zorileanu”,   bustul   doctorului „Haralambie Botescu”.

Dintre acestea cea mai scurta existenta a avut-o Hotelul Statului nr. 2. Ridicat in perioada 1882-1888, a fost demolat in anul 1911, imediat dupa infiintarea Societatii Govora-Calimanesti, in scopul edificarii noului „Hotel Palace”. Dintre putinele imagini de epoca se observa ca acesta avea o arhitectura simpla, specifica zonei, iar ca marime era cel mai mic dintre cele trei, si avea un numar de aproximativ 20 de camere.

Hotelul Palace, a fost construit in perioada 1911-1914 dupa planurile arhitectului Ernest Doneaud, sub conducerea inginerilor Puklicky si Bratescu. Arhitectura imbina armonios stilul rococo, baroc, clasic, renascentist cu elemente decorative ale stilului popular romanesc. Stilurile ce se intrepatrund si se armonizeaza se incadreaza in academismul francez (eclectism), care se va manifesta in arhitectura romaneasca pana la primul razboi mondial. Are sapte nivele: primul nivel zidit in piatra cioplita, putin ridicat deasupra solului, este inaltat pe o placa de plumb, asezata pe o retea de rulouri metalice pentru amortizarea miscarilor seismice. Nivelul doi este cel mai inalt, fiind despartit de celelalte de un brau, care se repeta sub al saselea nivel, divizand fatada principala in trei registre diferite prin dispunerea usilor si ferestrelor.

La parter usile si ferestrele au partea superioara semicirculara, cu ancadramente din profiluri executate in tencuiala. La turnul central si in partea estica, ferestrele devin usi lucrate in linii curbe. Registrul doi se distinge printr-o succesiune de lintouri, balcoane deschise cu balustrade din fier forjat, in forma de lira si galerii suspendate sprijinite pe console, un element nou al stilului rococo. Alt element decorativ, consolele, care, in succesiunea nivelelor dobandesc aspectul unor stalpi cuprinsi in masa zidariei (la nivelul teraselor superioare). Al doilea brau-friza incadreaza partea superioara a ferestrelor si usilor la al cincilea nivel si devine punct de sprijin pentru consolele grupate cate doua. Pe acestea se sprijina galeria de la nivelul sase, marginita de colonete de lemn sculptat, grupate cate doua pe fiecare stalp de sprijin. Pe orizontala edificiul este delimitat in cinci travei: turnul central, flancat de alte doua turnulete, corespunde intrarii principale cu cate un tronson de fiecare parte, pe sapte nivele (al saselea si al saptelea fiind complicate cu loggia, cu lucarne si ferestre de reduss dimensiune). Ultimele doua tronsoane iesite din plan printr-un usor decros au cate cinci nivele, incheindu-se cu terase marginite de balustrade pe colonete si stalpi de caramida.

Stilul renascentist se remarca prin larga terasa cu scari ce inconjoara edificiul de la intrarea principala spre latura estica si o parte din latura nordica, unde ferestrele au devenit usi largi si inalte. Peronul acoperit de la fatada nordica este tot in stil renascentist, cu balustrade, coloane si stalpi pe care se sprijina antablamente fragmentate de colt, cu console suprapuse, sprijinite pe contrafise in arc. Intrarea si iesirea sunt delimitate de balustrade pline in arc.

Stilul baroc abunda prin bogatia ornamentatiei interioare.

Amplasamentul cladirii si dispunerea incaperilor au fost astfel gandite incat fiecare camera beneficia cel putin 2 ore zilnic de iluminatul direct al soarelui. In perioada respectiva se spunea ca la „Govora soarele se inchiriaza cu ora”. Dotarile hotelului erau la nivelul celor mai pretentioase solicitari din acel timp. Existau lifturi pentru persoane si lifturi de serviciu pentru bucatarie intre demisol si etajul al IV-lea. Camerele de lux si categoria I aveau baie, apa calda, apã rece, semnalizare pentru camerista si aparate de radio.

La nivelul inferior se afla bucataria, magaziile de alimente, camera frigorifica, cazanele, incalzitoarele pentru apa si o mica baza de tratament care cuprindea un numar de 17 cabine de bai terminate in anul 1922.

La parterul cladirii exista un restaurant luxos, cateva saloane pentru muzica si lectura.

La primul etaj unde se aflau camerele de lux au fost gazduite de-a lungul timpului personalitati ale vremii, oameni de stiinta si cultura, mari interpreti ai scenei lirice romanesti, mari interpreti de muzica populara: Mihail Sadoveanu, acad. Radu Voinea, acad. prof. Gr. Benetato, Rudolf Schweitzer-Cumpana, Elena Zamora, Ion Dacian, Iolanda Marculescu, Dan Iordachescu, Ioana Radu, Maria Ciobanu, Tudor Gheorghe, Elisabeta Polihroniade.

A functionat prima biblioteca din Baile-Govora, care si-a desfasurat activitatea pana in 1947, aceasta fiind o sucursala a „Ligii Culturale Romane”, sub patronajul Casei Regale.

Dupa 1950 hotelul a fost preluat de „Consiliul Central al Sindicatelor” (fostul C.C.S.) si a fost redenumit „Sanatoriul Dr. Pavlov”, nume purtat pana la retragerea trupelor sovietice din tara noastra. In perioada comunista hotelul a purtat si numele de “Pavilionul nr. 1”.

Vineri, 24 mai 2013 a avut loc inaugurarea noului Hotel Palace. Reabilitarea hotelului s-a realizat prin proiectul „Palace Govora SPA – servicii cazare, promovare si dezvoltare turism balnear, agrement turistic”, din cadrul Programului Operational Regional 2007-2013, Axa prioritara 5 – Dezvoltarea durabila a turismului regional si local, Domeniul de interventie 5.2 – Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale si cresterea calitatii serviciilor turistice.

O galerie foto de la inaugurarea hotelului, dupa reabilitare, poate fi vizionata aici , respectiv aici.

1Shares

Skip to content